De ce încep aşa? Sunt o maximă de pesimistăăă! Urăsc acest lucru, dar nu am cum să modific.
Sunt o paranoică zăpăcită, şi vreau şi eu să fiu optimistă, ca tot omu', că ştiu că pesimismul atrage lucrurile negative asuprapersoanei respective, dar mie, personal, îmi e aproape imposibiiil!
Fuuuuck! ... Ce vreauuuu, vorba lu GH.
M-am săturat, maxim am spus!
Vreua să nu îmi mai pese, să pot să fac ce mă taie capu' fără să mă gândesc că "se-ntâmplă ceva rău!". Ce sătulă suuunt!
( LOOOOL, era să scriu "spatulă"!)
Vreau să mă joc Harry Potter, să scriu la proza meaaa :3 şi să citeeeesc! Dar eu=no time! Cum unii sunt no life-ri, vorba unui coleg, eu sunt no time-er, că nu am timp nici să stau liniştită noaptea în pat, că, deeeh!, vine ziua de mâine...
Oricum, toate bune şi frumoase, măcar până acum. Sper să meargă "autosugestionarea" şi să pot şi eu să fiu optimistă şi deloc paranoică, sau măcar mai puţin paranoică decât în mod normal!
A lu' Creatsa .
